De ce nu?

M-am gândit să reiau blogul. Am început multe chestii: o serie de cărți, un fanfiction pe wattpdad legat de seria de cărți, încerc să mă reapuc de activitatea de pe tumblr, vine ziua mea și Crăciunul și sunt foarte derutată. Dar, de ce nu?
Azi voiam să scriu despre cărți
Nu știu câți sunteți bookwormi, dar eu sunt. Iubesc cărțile. Nu neapărat mirosul, editura, formatul. Bineînțeles, îmi plac hard-back și noi, dar nu pot face fițe. Nu contează exteriorul, ci cuvintele cu care e umplută fiecare pagină.
Literele alea parcă sunt un magnet.
Și nu orice cărți, ci mai ales fantasy. Sunt mare-MARE amatoare a genului fantasy. E cel mai bun. Nonficțiune? dece? De ce? Nonficțiunea nu te lasă să vezi dincolo de limite, te pune într-un loc și așteaptă să stai acolo.
Sincer, ficțiunea mă atrage foarte mult. Și aș vrea să povestesc o întâmplare cu acest gen:
Eram la un târg de carte în școală când am văzut pe o masă cărțile ”Jurnalul unui puști” în engleză și am luat o carte să mă uit pe ea. La naiba, paper-back. Mă uit mai în jos, și, ce să văd: ”Percy Jackson”. Eram ntr-o fază proastă, căci tocmai terminasem o serie de cărți, dar defapt nu o terminasem, terminasem doar volumele ce erau traduse în română. Citesc eu frumos rezumatul și o întreb pe doamna de la tarabă cât costă.
În seara aia mi-am turbat tatăl la cap să-mi dea ăia 30 de lei nenorociți ca să îmi iau cartea. MARE GREȘEALĂ.
Măi, am lăsat cartea pentru vară, dar... CÂND AM ÎNCEPUT-O NU I-AM MAI DAT DRUMUL. Acum am terminat toată colecția și am început continuarea. Sunt obsedată O-B-S-E-D-A-T-Ă.
ȘI NU ÎMI PARE RĂU! Oricum dacă vă interesează seria (în engleză, în romnă e tradus doar până la volumul 3 și de aceea m-am apucat în engleză), o puteți găsi aici.
În orice caz, cărțile sunt foarte faine. Tocmai îmi făceam lista de Crăciun și mă gândeam de unde să găsesc seria cu ”Inimă de Cerneală” și ”Sânge de Cerneală”  și restul titlurilor din colecție... Și cât mă gândeam , am decis să mai scriu un pic pe blog.
Sunt super ocupată acum, adică, frate, nu știi ce greu e să fii a șasea, să vrei viață și note bune, să vrei și timp de citit și timp de luat micul dejun, sa vrei și să ai timp de tine și să vrei să fii și unul din preferații profilor. Acum nu mă considerați vreo râzgâiată care se dă continuu pe lângă profi. Nu mă dau în tangențe cu ei. Vreau doar să am baza că proful mă place și mă admiră ca elev, ca să nu am probleme la notă.
Cred că voi relua activitatea pe blog. (sper totuși să am timp și de altceva) Aleluia cu vacanța!
Cred că a veit timpul să scriu și despre CĂRȚI DIN LITERATURA DE ȘCOALĂ. Știu, și tu le urăști la fel de mult ca mine. Cărți vechi, din timpuri care deja au trecut de mult. Nu sunt chiar așa nașpa. Sunt ok. Adică unele chiar sunt foarte bune. Foarte, foarte bune. De exemplu, ”Ferma Animalelor” și ”Piciul”. Mi-au plăcut și ”Șoptindu-le vrăjitoarelor” și ”Uriașul cel prietenos”. Dar mor după ”Colț-Alb”. Sunt... așa de... de WOW.
Dar să fim serioși, tuturor ne plac chestiile cu scrisul mare și ușor de citit =))
Deci cam asta a fost. Dacă citește cineva Percy Jackson scrieți un comentariu aici ca să am cu cine vorbi. =))